Romania lipseste de pe harta mondiala a internetului?
Un articol din Business Magazin.ro ne explica: DE CE?
Aflam cu aceasta ocazie care sunt numele sonore din internetul romanesc.
“N-avem mari companii de internet. N-avem antreprenori semnificativi. N-avem investitori in online. Lipsim aproape in totalitate de pe harta mondiala a internetului, pentru ca majoritatea antreprenorilor nu pot sau nu vor sa iasa din patratelul lor in care au inceput si au continuat sa existe si pentru ca investitorii sunt putini si pretentiosi. Ce e de facut?
“Cand deseneaza conceptul unei afaceri online, orice antreprenor trebuie sa gandeasca in primul rand global si de-abia apoi sa aplice acel concept si la nivel regional”, considera Ramu Yalamanchi (35 de ani), antreprenorul american care a construit a treia cea mai mare retea de socializare din lume, hi5, pornind tocmai de la acest principiu. Punctul de plecare a fost exemplul Match.com, la acel moment un business de 100 de milioane de dolari, insa decizia de a dezvolta o retea sociala a luat-o ignorand piata americana, pe care o vedea oricum aglomerata de asemenea site-uri, intr-o perioada cand Facebook si MySpace nici nu existau inca.”
Miliardarii in Euro din Romania dupa Forbes
Pe primele locuri Dinu Patriciu, Ioan Niculae, Ion Tiriac si Gabriel Popoviciu.
Mai multe din Zf.ro.
Cum ierarhizezi datoriile?
Plec de la ipoteza ca te-ai hotarat sa incepi usor-usor sa scapi de o parte din imprumuturi. Mai ales cele de pe cardul de credit ori din descoperitul de cont – alea trei-cinci salarii pe care poate deja le-ai cheltuit, dar inca nu le-ai castigat. Ar mai fi poate un credit de nevoi personale (televizorul luat acum doi ani, robotul de bucatarie sau cine stie ce alta tentatie pentru care ai pus la bataie “doar buletinul”).
Intrebare: Ce achiti mai iute? Imprumutul cu dobanda cea mai piperata sau pe cel cu soldul cel mai mare? Inainte de a raspunde, consilierii nord-americani de finante personale spun la unison: fa-ti mai intai un plan, o strategie de eliminare a datoriilor. Asigura-te ca este realista, apoi ca o respecti cu strictete. Dupa care, revenind la intrebarea de mai sus, se impart in doua: prima tabara, s-o numim cea rationala, spune ca mai rapid trebuie sa scapi de imprumutul cu dobanda cea mai mare. Usurezi, cum ar spune finantistii, serviciul datoriei si muncesti mai putin pentru bancheri. A doua tabara, e-adevarat, mai putin numeroasa decat prima, sugereaza ca ai putea incepe cu soldul cel mai mare. Argumentul, sustin adeptii, ar fi unul de natura psihologica. Sa le luam pe rand.
Imprumuturile cu dobanda cea mai mare sunt imprumuturile pe carduri. Daca studiati site-urile care aduna la un loc oferte ale bancilor din Romania, veti observa ca sunt carduri de credit a caror dobanda anuala efectiva (DAE) poate depasi chiar 30-35%.
Sa facem un calcul de vacanta. Te intorci in septembrie, cu o datorie de 4.200 lei, deci cam 1.000 euro, pe care i-ai cheltuit de pe un card de credit pentru un moft (sau mai multe mofturi) de vacanta. Dobanda cardului (DAE) este 25%, sa zicem. Iti propui sa achiti cardul in urmatoarea jumatate de an? Atunci ar trebui sa poti trimite bancii, in fiecare luna, 800 lei – cam 200 euro – pentru plata datoriei. Avantajul e ca, achitand mai repede, platesti mai putina dobanda. Problema e sa poti da deoparte cei 200 euro, mai ales daca, pe langa creditul de pe card, mai ai si alte rate de platit plus facturile curente.
Sa presupunem insa ca nu poti achita 200 euro, e prea dureros pentru bugetul personal, si preferi o plata mai mica. Daca achiti echivalentul in lei a 100 euro, vei lichida imprumutul intr-un an; la 50 euro plata, vei scapa de corvoada moftului vacantei din 2009 la inceputul lui 2013, dupa 27 de luni, cand abia daca mai tii minte pe ce s-au dus banii in vacanta de acum doi ani si ceva. Daca ai cazut in plasa bancii si achiti doar suma minima, poti sa tapetezi deja usa de la dormitor cu calendare!
Aratam mai sus ca o alta ordine de lichidare a datoriilor pune pe primul loc imprumutul cu cel mai mare sold. Sustinatorii acestei teze pun pe primul plan un oarece confort psihologic: ai achitat cea mai mare datorie, iti demonstrezi ca esti hotarat, disciplinat, si poti trece la urmatorul credit. Marturisesc, teza nu suna foarte convingator, fie si numai daca ma gandesc la creditul ipotecar, tipul clasic de imprumut la care soldul ramas intra primul pe lista.
Efortul de a lichida cat mai rapid acest credit prin suplimentarea ratei lunare este substantial si poate aduce dezechilibre serioase in bugetul lunar. Pe langa asta, ce faci cu creditul pe card, pentru care trebuie platita oricum suma minima? O varianta intermediara ar fi refinantarea creditelor scumpe cu altele mai convenabile: in loc de un credit pe card (sau mai multe carduri), un imprumut de nevoi personale, de exemplu, cu o dobanda mai mica. Cu o refinantare se pot achita dintr-o data datoriile de pe carduri, iar plata se face catre un singur creditor. Nu uita insa ca aceasta este o solutie temporara; obiectivul final ar trebui sa fie nu doar reducerea dobanzilor, ci eliminarea – daca se poate, completa – a datoriilor.
De fapt, cine suporta criza?
Primul ministru afirma ieri ca din impozitul forfetar s-au adunat sume importante la buget.
Noutati imobiliare
http://www.apulum94.ro/stiri/1604/statul-vinde-locuinte-anl-evaluate-intre-20-000-30-000-de-euro.
Statul vinde locuinte ANL evaluate intre 20.000- 30.000 de euro
Un numar de 235 de locuinte ANL din Titu, Nehoiu, Timisoara si Curtea de Arges au fost deja evaluate pentru a fi vandute catre chiriasi, declara secretarul de stat in cadrul MDRL, Ioan Andreica, citat de NewsIn. Potrivit oficialului, un apartament cu doua camere intr-un bloc construit inainte de 2004, din cele patru localitati, a fost evaluat intre 20.000 de euro si 30.000 de euro, in timp ce o grasoniera a fost evaluata la mai putin de 20.000 de euro.
“Cu cat blocurile sunt mai noi, cu atat preturilor vor urca, insa pentru un apartament cu doua camere intr-un bloc construit inainte de 2004, intr-un oras de provincie, preturile sunt undeva intre 20.000 si 30.000 de euro”, a precizat Andreica.
Secretarul de stat din cadrul ministerului condus de Vasile Blaga a declarat ca se lucreaza la o Hotarare de Guvern pentru trecerea a inca 3.510 apartamente ANL in domeniul privat al statului, pentru a putea fi vandute.
Pana in prezent, au fost scoase din domeniul public al statului in domeniul privat al statului, cu scopul de a fi vandute, 3.321 de apartamente ANL, locuinte destinate tinerilor care nu-si pot permite sa-si achizitioneze o locuinta de pe piata libera. (NewsIn)
12% of Americans have purchased virtual goods in past year
More than one in ten Americans have purchased virtual goods in the last 12 months, according to a new study by virtual goods marketplace playspan and research and consultancy firm Frank N. Magid Associates, based on a survey of nearly 2,000 Americans.
The 12 percent of Americans who bought virtual goods in the last year contributed to a market that is estimated to be worth $200-250 million in the U.S. , over $1 billion worldwide, and projected to be worth $17.3 billion by 2015.
Almost half of virtual good purchases (46 percent) are made by users of virtual worlds.
Of the people surveyed who could recall their purchase totals, on average they spent around $30 dollars last year on virtual goods.
“The fact that lots of people are reaching into their pocket to buy virtual goods is impressive, but even more impressive is that some of those consumers are spending considerable dollars,” said Mike Vorhaus, president of Magid Advisors.
According to the virtual worlds consultancy K Zero, global virtual world growth increased 38.6 percent from Q1, reaching 579 million in Q2.
“As this market grows . . . the majority of consumers will continue to spend $50 or more on virtual goods every year, and this will grow to be a multi-billion dollar market,” Vorhaus said.
According to Second Life expert Wagner James Au, further discussion with Magid revealed their figures indicate that roughly one in eight Americans are registered in virtual worlds.
For those interested in the subject, Victor Keegan of the Guardian wrote a nice analysis of the virtual worlds market yesterday, which I wholly recommend reading if you’re interested in further exploring the ecosystem.
Curs valutar 26.02.2009
Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (26 feb. 2009) a fost stabilit de catre BNR la data de 25 feb 2009.
Vezi lista completa a valutelor!
| Valuta | RON | Variatie |
| EURO (€) | 4.2764 | 0.0046 |
| USD ($) | 3.3326 | 0.0067 |
Romania in vremea crizei: bogatii se-mprumuta, saracii fac economii
In cele mai sarace cinci judete ale tarii, creditarea a crescut de pana la douazeci de ori mai lent decat volumul depozitelor. In cele mai avute cinci judete, situatia sta exact invers, noteaza Cotidianul.
In nici unul dintre cele mai bogate cinci judete ale tarii avansul depozitelor bancare nu a reusit sa-l depaseasca pe cel al creditului in luna noiembrie 2008. In Prahova, de exemplu, volumul total al depozitelor la termen constituite de persoanele fizice a scazut cu un milion de lei, in timp ce soldul creditelor a urcat cu aproximativ 23 de milioane de lei in ciuda crizei financiare si a aparentului blocaj al creditarii, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Exact inversul acestei evolutii nu tocmai imbucuratoare pentru o economie aflata in criza il regasim, paradoxal, in zonele cele mai sarace ale Romaniei, acolo unde salariul mediu lunar nu depaseste 250-300 de euro, insa depozitele au crescut cu mult peste credite.
O explicatie a acestui fenomen tine de inasprirea fara precedent a conditiilor de acordare a creditelor. In situatia in care in judete precum Botosani, Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Teleorman salariul mediu nu depaseste 250 de euro, sansele de a obtine un credit sunt extrem de reduse in actualele conditii de piata. Un calcul simplu arata ca, la un venit lunar de 250 de euro si luand in conÂsiÂderatie actualele conditii de piata, soliciÂtantul poate obtine un credit la care rata lunara nu poate depasi 87,5 euro, adica 35% din venit.
Articolul integral aici.
